Resturi…De plâns

Îi dăm lui Dumnezeu resturile timpului nostru, maxim 5 minute din 1440 câte avem zilnic, dar apoi vrem ca Dumnezeu să ne răspundă prompt și să ne rezolve toate problemele noastre.

Îi dăm lui Dumnezeu resturile din venitul nostru și vrem să fim năpădiți de bani, să curgă belșugul cu bancnote mari când noi pentru El avem doar de 1 leu.

Îi dăm lui Dumnezeu resturile din viețile noastre, majoritatea se gândește să trăiască după principiile lui Dumnezeu la bătrânețe, tinerețea e pentru destrăbălare, dar cu toții vor ca Dumnezeu să le pună veșnicia pe tavă.

La slujba de înmormântare se aud cele mai multe minciuni, toți sunt trimiși la locul cu verdeață, când realitatea este că prea mulți se duc în partea opusă.

Îi dăm lui Dumnezeu resturile sănătății noastre, pe patul de spital ne transformăm cu toții în sfinți, dar apoi când avem din nou vigoare, când avem sănătate, când putem alerga, ne dedicăm lumii și plăcerilor ei.

Nu mai avem energie pentru mersul la Biserică, dar alergăm două ore după o minge sau muncim pe rupte pentru un “ciubuc”.

Îi dăm lui Dumnezeu resturile din tot ce suntem și avem, dar cerem ca hapsânii tot ce are El mai bun, gândiți-vă voi, oare este drept?

Nu, Dumnezeu nu se lasă batjocorit. Ce seamănă omul aceea va culege. Cinstește-L cu toată viața ta și nu vei regreta. Oamenii care i-au dat maximul din timpul, sănatatea, banii, pasiunea lor, au primit totul de la El. Merită!

Sursa: Carmen Transilvania