CÂND TATA PLÎNGE … Ioan Pavăl primarul comunei Dumbrăveni Suceava “

Ioan Pavăl primarul comunei Dumbrăveni Suceava “

DESPĂRȚIREA DE PRIETENUL VIOREL CANDRIANU

Era o perioadă grea pentru viața de credință în România, iar anul 1984 avea să-mi aducă în față unul din cei mai importanți oameni pe care i-am cunoscut: PASTORUL VIOREL CANDRIANU. În Bucovina slujbele aveau ca prioritate rugăciunea și viața evlavioasă. Însă în una din zile, m-a contactat un prieten din Biserica Baptistă Pătrăuți și mi-a propus să cunosc un pastor venit de la Botoșani și a continuat: “predicator excepțional”.

Imediat ce ne-am cunoscut, l-am invitat la noi și de la prima predică ne-am dat seama că Viorel este altceva, are o ungere specială. Prin el, diferențele dintre denominații au dispărut treptat, iar adunările au prins gustul pentru Evanghelia curată. Din acel moment, am devenit prieteni nedespărțiți.

La fiecare eveniment al familiei noastre, Viorel Candrianu era predicatorul principal și nelipsit. Am devenit parteneri în distribuirea ilicită de Biblii în regimul comunist, asumându-ne orice risc.

Am călătorit împreună, iar când am avut nevoie de cele mai importante povețe legate de familie, viață socială, sau luarea deciziilor grele, cu sinceritate și deschidere, Viorel mi le-a dat. Sunt onorat să știu că am fost prietenul unui asemenea slujitor al lui Dumnezeu, dar profund îndurerat la gândul că nu-l voi putea înlocui.

Chiar dacă îmi este greu, accept că Dumnezeu nu greșește niciodată, iar prietenul familiei noastre, Viorel Candrianu, este la locul potrivit:”Ca un snopul strâns la vremea lui.” Iov‬ ‭5:26‬ ‭
Prieten drag,așteptăne că vom veni !
Ioan Pavăl primarul comunei Dumbrăveni Suceava “

https://www.facebook.com/miriam.candrianu

Mai bun e plânsul, mai bună-i întristarea…

Am plâns și m-am întristat când am părăsit sala Bisericii înainte de această carantină în care nu ne mai putem aduna om cu om. Am plâns, pentru că deși abia terminasem slujba, mi se făcuse deja dor de frații și surorile mele, să cânt cu ei, să mă rog cu ei, să studiem Biblia împreună, dar tot Biblia ne spune că prin întristarea feței inima se face mai bună (Eclesiastul 7:3).

Am plâns când am privit înmormântările unor oameni dragi, care au plecat acasă, am plâns cu familiile lor, dar am nădejdea că prin întristare, noi cei care rămânem, vom avea inima mai bună. Vom realiza ce trecători suntem, ne vom iubi, îmbrățișa, ierta, accepta și dărui unii altora mai mult.

Mi-a spus și un domn, care îmi e ca un tată, că și el a plâns, s-a gândit că acest virus îi poate aduce și lui sfârșitul și a plâns, dar mai important de atât este că și-a pus viața în rânduială, s-a cântărit și a scos afară lucrurile cu care s-a gândit că nu poate să meargă înaintea Creatorului, lucru pe care cred că l-am făcut cu toții. Iată că întristarea ne face inima mai bună, mai curată, mai liniștită.

Lumea a râs prea mult și din râs a dat în nebunie, într-o inimă prea liniștită și prea nepăsătoare față de tot și toate. Eclesiastul spune atât de limpede: “Căci râsul celor fără minte este ca pârâitul spionilor sub căldare. Și aceasta este o deșertăciune” (Eclesiastul 7:6). Lumea a râs și din râs a dat-o în destrăbălare, iar întristarea care a venit acum peste întreg pământul ne va face să medităm la noi, la cine suntem, la ce am făcut, la ce am ajuns, la ce am uitat, la ce trebuie să ne întoarcem…

Dumnezeu le spune Bisericii Lui și tuturor oamenilor: “Adu-ți aminte, dar, cum ai primit și auzit. Ține și pocăiește-te! Dacă nu veghezi, voi veni ca un hoț și nu vei ști în care ceas voi veni peste tine” (Apocalipsa 3:3)!

Cu prețuire,
Toni Berbece

Citeste si Psalmul 91

https://toniberbece.ro/mai-bun-e-plansul-mai-buna-i-intris…/

 

Rodica Volintiru: Virusul a venit si la mine! VIRUSUL INVIZIBIL

Asa cum poate multi deja ati aflat, ca acest virus invizibil, care lucreaza ca un dusman secret, a indraznit sa vina si la mine. Dar nu ma tem de el, pentru ca Sangele Domnului Isus l-a biruit la Golgota.

Eu sunt deja bolnava de o raceala mai urata de 2 saptamani, dar, doar ieri 25 Martie am primit raspunsul de la testul ce l-am facut luni, ca este POZITIV.

Nu stiu de unde am putut lua acest virus, se poate lua de oriunde. Stau la pat, izolata, destul de slabita, cu dureri de cap, ameteli,tuse si fara pofta de mancare. Obosesc foarte repede, si nu pot face nimic, respir greu.

DAR, ceea ce este cel mai interesant in toata lupta mea cu acest virus este ca;

-AM O PACE CA O MARE,
-AM O INCREDERE NECLINTITA IN BUNATATEA LUI DUMNEZEU, SI PURTAREA SA DE GRIJA
-MA BUCUR CEL MAI MULT DE PREZENTA LUI.

Stiu ca internetul e plin de solutii, si multumesc celor care mi le-ati trimes, dar vreau sa stiti CA NU TOATE LUCREAZA PENTRU TOTI LA FEL. Am luat tot ce am stiut; vitamine, lamai, etc etc…nimic NU a oprit evolutia acestui virus la mine, cel putin.Se pare ca trupul trebuie sa se lupte cu el din plin.

Dar trebuie sa ramanem in pacea si increderea in Dumnezeu.

Luni seara am crezut ca plec la Domnul…o, ce fericire!…

Caci nu am mai putut respira. Eram singura izolata in camera mea…si m-am luptat sa pot respira…l-a un moment dat am simtit ca plec…eram in somn, dar nu mai respiram…si atunci de undeva cineva a sunat un clopotel tare care m-a trezit…eram fara aer, fara puls…atunci am stiut ca Domnul mai are de lucru cu mine si nu e timpul meu sa plec la El, cu toate ca-mi doresc cel mai mult aceasta.

Deja mereu mi-l imaginez pe Domnul Isus venind pe norii cerului…oH! Ce momente glorioase va fi atunci…
Atunci am chemat salvarea si atunci mi-au luat testul si au dupa 2 zile m-au sunat si mi-au zic ca e POZITIV

Va multumesc tutror pentru rugaciuni. Apreciez foarte mult dragostea si grija voastra.

Asa ca, in aceste vremuri grele, protejati-va cat puteti, izolati-va si cel mai minunat este ca aveti timp din belsug de a PETRECE CU DUMNEZEU, fara frica, fara ingrijorare.
Am sa mai scriu cum mai sunt. Nu pot raspunde la toate mesajele private.

Citeste si Psalmul 91

https://www.facebook.com/roda.volintiru

Apel la rugăciune pentru pastorul Leon Mureșan și soția sa, internați în Spitalul de Boli Infecțioase Piatra-Neamț!

Am vorbit acum la telefon (joi 26.03.2020 – ora 19:250 cu fratele LEON MURESAN – pastor al Biseriicii Baptiste Bicaz Chei.

El si sotia sa ANA sunt internati in Spitalul De Boli Infectioase Piatra-Neamt, unde au fost adusi de acasa cu ambulanta, ieri dupa-amiaza.

Au facut amandoi testul Covid 19 si acum asteapta rezultatele. Sunt sub tratament. Starea de sanatate a lor fluctueaza insa nadajduim sa treaca bine prin aceste incercari.

Au doi baieti: Iosua si Elisei, care sunt plecati la bunicii lor.

DOMNUL SA AIBA MILA DE VOI SI DE NOI…
SA NE RUGAM…

Citeste si Psalmul 91

Petrică Moisuc

„Mărturisiri”, cu Viorel Iuga

Convins că din când în când, este bine să mărturisim şi altora prin ce trecem şi ce facem, am considerat că ar fi un moment potrivit să vă spun ce NU am făcut şi ce AM făcut în ultima perioadă. Dacă am procedat bine sau nu, lăsaţi-o în seama mea şi a Domnului. Dacă vă ajută, mulţumiţi lui Dumnezeu.

Încep cu ce NU am făcut. Prin bunătatea şi cu ajutorul lui Dumnezeu:

1. Nu m-am panicat. Am auzit multe despre sănătate şi boală, despre economie, despre burse, despre sistemul medical etc. Am văzut imagini înspăimântătoare, am citit prognoze sumbre, scrise de specialişti, dar nu m-am lăsat prins de îngrijorări.

M-au vizitat, au încercat să mă convingă, dar slavă Domnului că nu au reuşit. Indiferent câte au venit, cu ce argumente, prin cine şi în ce domenii, am încercat să rămân statornic: le-am aruncat unde le este locul.
Aruncă-le şi tu! Mai este loc…

2. Nu m-am izolat. Am auzit îndemnul de a sta în casă, am ascultat, dar nu m-am izolat. Când am fost în casă am comunicat cu familia, cu colegii, cu prietenii, cu fraţii, cu cei de la diferite birouri etc. Când am ieşit în grădină sau în cartier, respectând ce trebuia, am comunicat cu vecinii, cu cunoscuţi şi cu necunoscuţi.

Nu te izola! Rămâi conectat cu cerul şi cu oamenii.

3. Nu am căutat scuze. Nu m-am oprit din lucru. Nu mi-am investit timpul preţios şi limitat în a găsi scuze să nu mai fac ce cred şi ştiu că trebuie făcut. Nu am căutat scuze nici pentru eliberarea agendei, nici pentru amânarea unor lucruri ce pot fi făcute şi trebuie făcute, nici pentru discuţiile cu colegii, nici pentru părtăşia cu fraţii de credinţă, nici pentru răspândirea Evangheliei. Unii au fost amabili şi mi-au oferit scuze pe gratis şi nu puţine.

Nu i-am judecat, le-am apreciat intenţia, le-am mulţumit, dar i-am refuzat.
Nu căuta scuze, caută soluţii!

4. Nu mi-am schimbat viaţa în mod radical. Am continuat să fac ce trebuie să fac. Unele le fac la fel, altele într-un mod diferit.
Continuă să faci ce este bine, ce Îl onorează pe Dumnezeu.

5. Nu L-am luat la rost pe Dumnezeu. Nu L-am întrebat de ce, cât, cum şi multe altele. Ca în oricare altă situaţie neplăcută şi în cazul de faţă Dumnezeu nu are nicio vină. Dacă era să ne trimită ce meritam, eu nu mai scriam şi voi nu mai citeaţi…

Renunţă la întrebări şi rosteşte binecuvântări.

Ce AM făcut?

1. Am continuat ce a fost bun. Am continuat rugăciunea şi studierea Cuvântului. M-am rugat mai specific şi am studiat Cuvântul mai atent şi pe subiect. Am rămas disponibil pentru familie, colegi, fraţi şi surori de credinţă, oameni.

Am încercat să influenţez familii, oameni, lideri, biserici etc. Am continuat să scriu, să vorbesc… Nu am renunţat la umor. (nici la ironie sau altele, mai puţin preţuite de unii) Am continuat să ud iarba, să fac curăţenie în grădină, în curte, să plimb nepotul…

Mi-am păstrat încrederea în Domnul şi numai în El. Am căutat mai mult voia Lui decât voinţele altora. Trăiesc atent, dar liniştit, relaxat şi cultiv mentalitatea de zilier.

2. Am „amplificat” ce am putut. Mi-am întărit încrederea în Dumnezeu şi am încercat să întăresc relaţiile bune. Se poate şi ajută. Am deschis de mai multe ori geamurile, am ieşit mai mult la soare şi am plimbat mai mult câinele.

Am spălat vasele manual, de mai multe ori pe zi, mai mult de 20 de secunde, chiar şi atunci când nu am ieşit din casă şi nu am dat mâna cu nimeni. Am ascultat mai multă muzică bună (chiar îmi lipsea). Am încercat să sporesc mulţumirea, lauda… Veghez mai mult la biblicitatea şi legalitatea deciziilor luate, încerc să mă odihnesc mai mult…

3. Am schimbat ce trebuia. Nu mai duc mâna la faţă aşa de des, mă spăl mai frecvent (chiar dacă se consumă apă caldă şi săpun), mă gândesc mai mult la sănătatea altora şi evit ce pot evita.

4. Am devenit mai deschis faţă de oameni. Am căutat (ţinând cont de recomandări) să mă apropii mai mult de vecini şi de necunoscuţi. M-am rugat şi am discutat cu cunoscuţi şi cu cine nu am discutat sau nu m-am rugat în viaţa mea. Îi întrebam cum sunt, îi ascultam şi încercam să le sugerez sau să le întăresc încrederea în Domnul.

5. Am notat experienţele frumoase. Unele doar în minte, altele şi pe „hârtie”. Umblând cu ochii deschişi, cu urechile atente şi cu mintea deschisă am văzut, din nou, că Dumnezeu este prezent şi credincios. Glorie Lui! Am văzut aşa de clar că Domnul Isus continuă să lucreze prin Duhul Sfânt. Aleluia!

Am descoperit colegi faini, nu fanatici, dar colegii ce au rămas pe baricade pentru adevăr şi pentru continuarea misiunii. Nu îi voi menţiona aici pe cei „agitaţi”, poate prea agitaţi care s-au gândit în primul rând la trupul oamenilor, la siguranţa lor vremelnică. Probabil aşa le cere conjunctura…

Am văzut şi creştini îngrijoraţi, dar am descoperit oameni credincioşi, deşi eu aveam alte păreri despre ei…

Ce voi face pe viitor? Nu ştiu! Am ceva idei în minte, dar nu ştiu dacă, ce şi când… Vă mai amintiţi că sunt doar un zilier?

Viorel Iuga
Președintele Alianței Evanghelice din România
Președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România

Nimic din meritul nostru nu ne ţine în viaţă, ci numai mila şi iubirea lui Dumnezeu

Noi spunem că Dumnezeu este drept, dar înainte de a fi drept, Dumnezeu este şi bun. Dacă eşti milostiv, Dumnezeu te miluieşte. Dacă eşti bun cu alţii, şi alţii vor fi buni cu tine. Dacă mila ta se manifestă în fapte, vei fi binecuvântat. Şi chiar dacă cineva te va critica vreodată, nu va putea să nu recunoască că eşti milostiv, iar când vei fi în nevoie, să ştii că se va găsi cineva să te miluiască.

Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul!

Nu este vorba de a moşteni pământul acesta lumesc. Aici, cei duri, cei fără scrupule moştenesc pământul! Ei sunt oamenii care conduc, ei sunt oamenii care au în mâna lor frâul, cuţitul şi pâinea, averea şi puterea.

Moştenirea pământului pentru cei blânzi este alta. La sfârşitul lumii, spune Sfântul Apostol Petru, cerurile vor arde, pământul va fi limpezit prin foc şi va fi mai alb decât oasele celor care au murit. Şi acest pământ va fi un cer nou şi un pământ nou, în care va trăi pururi dreptatea.

Acest pământ îl vor moşteni cei blânzi, nu pământul de acum! Pământul de acum e în mâinile satanei, pentru că cei care sunt puternicii zilei nu sunt trimişi de Dumnezeu, nu se gândesc la Dumnezeu, nu se gândesc la cei slabi, decât numai în treacăt, numai cu intenţia de a-şi face propagandă.

Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui!

Aceasta se adevereşte chiar în lumea noastră păcătoasă. Dacă eşti milostiv, Dumnezeu te miluieşte. Dacă eşti bun cu alţii, şi alţii vor fi buni cu tine. Dacă mila ta se manifestă în fapte, vei fi binecuvântat. Şi chiar dacă cineva te va critica vreodată, nu va putea să nu recunoască că eşti milostiv, iar când vei fi în nevoie, să ştii că se va găsi cineva să te miluiască.

Noi spunem că Dumnezeu este drept, dar înainte de a fi drept, Dumnezeu este şi bun. Dacă Dumnezeu ar fi numai drept, numai justiţiar, în clipa aceasta ar trebui să pierim toţi, pentru că suntem plini de păcate, păcătuim tot timpul, şi când venim la biserică, peste tot. Nimic nu ne ţine în viaţă din faptele noastre, ci numai mila şi iubirea lui Dumnezeu.

(Părintele Cheorghe Calciu, Cuvinte vii, Ediţie îngrijită la Mănăstirea Diaconeşti, Editura Bonifaciu, 2009, pp. 174-175)

Citeste si Psalmul 91

SUrsa: DOxologia

Miriam Huțan “Tata nu mai este”

Nu am sa uit niciodată ziua asta, m-am trezit din somn auzind-o pe mama plângând, am urcat alergând scările și mi-a zis: Miriam, tata nu mai este. Nu cred ca exista cuvinte sa explice ce sentimente avem acum dar un lucru e sigur, ca tata e acum cu Dumnezeu .

In ultimul an tata a alergat tot mai mult parca a simțit ca trebuie sa vestească tot mai mult evanghelia, venea acasă și spunea doar atât: sunt obosit, am obosit !

In ultimele luni ne-am adunat mai mult ca altădată in familie, am avut seri de rugăciune, am cântat “vreau lângă Dumnezeu sa fiu mereu” și ne spunea: fetelor tare ma bucur sa va am lângă mine! Cu o zi înainte sa mearga la spital Eunice l-a întrebat: tata de ce pe Moise Domnul nu l-a mai lăsat sa între in țara sfânta și el a zis: dacă ar fi intrat și ar fi murit in țara sfânta s-ar fi agățat prea mult de mormântul lui și ar fi făcut un idol, Domnul l-a chemat la timp acasă.

Domnul l-a chemat pe tata acasă la timp și a rânduit lucrurile in așa fel încât sa plece așa cum era el, un om simplu.A sfârșit alergarea pe pământ și e in cer cu Dumnezeu. Noi nu eram pregătiți , nu am fi fost niciodată dar stim ca tata era pregătit , a plecat cu o fata atât de senina încât stim ca ne așteaptă in cer la poarta lui Beniamin, unde ne-a promis ca ne vom revedea!
Pe tata așa o sa mi-l amintesc mereu, cu Biblia in mana și pe picior de rugăciune!

Starea de sănătate a fratelui Daniel s-a înrăutățit.

Starea de sănătate a fratelui Daniel s-a înrăutățit. S-a desaturat și a fost mutat la terapie intensivă.

Familia ne roagă să mijlocim pentru el înaintea Domnului. Este un moment critic, doar rugăciunea poate schimba.

Haideți să fim alături!
Vă mulțumim pentru solidaritate!

Citeste si Psalmul 91

-https://www.facebook.com/bisericabetelsv

 

Un bărbat suspect de COVID19, trimis acasă de la Suceava, deși avea febră și îi era rău. A decedat

Viorel Candreanu, pastor la Biserica Baptistă din Ipotești, Suceava, a fost testat pentru coronavirus, dar a fost trimis acasă, în așteptarea rezultatului. A doua zi a murit, la Spitalul Județean Suceava.

Viorel Candreanu era pastor la Biserica Baptistă din Ipotești, Suceava.

A ajuns la Spitalul de Boli Infecționase marți, 24 martie, pentru că avea febră, îi era rău și se simțea obosit. Din acel moment, desfășurarea acțiunilor arată problemele cu care se lovește în momentul de față sistemul sanitar, de la lipsa de teste și de echipamente de protecție, până la neglijență și iresponsabilitate, cu consecințe dramatice.

Un membru al Bisericii Baptiste a relatat, pe blogul său personal, o discuție telefonică pe care a avut cu Candreanu, chiar în ziua în care pastorul a ajuns pentru prima dată la spital.

Totuși, în timp ce se afla încă la Spitalul de Boli Infecțioase, au ajuns teste pentru depistarea coronavirus și medicii au decis să îl testeze și pe Viorel Candreanu.

În aceeași zi, în ciuda contextului medical în care ne aflăm, doctorii au decis să îl trimită pe bărbat acasă, până când vine rezultatul, deși pastorul acuza în continuare febră și că îi este rău, după cum au relatat rudele sale.

„Am văzut Mâna Domnului la lucru. În timp ce tata era cu rezultatul la raza în mână, la spital au sosit 100 teste Covid 19. Am reușit și i-am făcut testul, acum așteptam probabil 2 sau 3 zile să vină rezultatul. Tata este acasă, sub tratament, are febră, se simte rău, este obosit. Mulțumim la toți cei care vă rugați pentru tata, continuați să vă rugați”, i-a povestit fiica pastorului lui Petrică Moisuc, membru al Bisericii Baptiste din Suceava.

Dar starea lui Viorel Candreanu s-a înrăutățit, așa încât miercuri dimineață a fost adus din nou, de urgență, la Spitalul Județean Suceava.

„Fratele Viorel s-a simţit rău toată noaptea, a fost dus acum dimineaţă cu ambulanţa la spital, urmează să fie dusă şi sora Geta, pentru că începe să îi fie şi ei rău!”, a scris Petrică Moisiuc.

O zi mai târziu, pastorul a decedat, înainte ca acesta și rudele sale să mai afle rezultatul testului pentru COVID19.

Spitalul din Suceava, închis

Suceava a devenit cel mai mare focar de infecţie cu coronavirus din România, cu spitalul central închis pentru a fi dezinfectat din cauza numărului mare de îmbolnăviri. Oficial, 90 de medici și personal medical este infectat cu COVID-19 și se află fie internate ori la izolare, relateaza Newsweek.

Vezi VIDEO: Înmormântare pastor Viorel Candrianu

 

Sora Ileana din Vâlcele a plecat la Domnul

Anunțăm cu regret că sora Ileana din Vâlcele după o intensă suferință (ultimele zile fiind la terapie intensivă), azi, 26 martie 2020 a plecat la Domnul pe care L-a slujit o viață întreagă.

Cântările ei duhovnicești dar și pasiunea ei pentru misiune în țară și în străinătate vor rămâne un reper pentru întreaga lume. Întotdeauna când ne întâlneam în lucrare mă întâmpina cu cuvinte de glorie și slavă la adresa lui Dumnezeu. Îmi amintesc că spunea: „Aleluia Caleb! Domnul să te binecuvânteze!”

A plecat să cânte în corul din Cer! Ne-am dat întâlnire pe marea de sticlă unde vom cânta împreună în Corul Ceresc.

Pe curând, sora noastră Ileana!

P.S. Decesul e confirmat atât de pastorul sorei noastre, cât și de familie.

Vezu VIDEO: Înmormântare pastor Viorel Candrianu

https://calebn.wordpress.com/2020/03/26/sora-ileana-din-valcele-a-plecat-sa-cante-in-corul-din-cer/